marți, 2 mai 2017

Asociatia Natura-Ambient - Paducelul




 








Păducelul (Crataegus monogyna) numit și Gherghin sau Mălaiul cucului  este un arbust (2 - 6 m) din familia Rosaceae,  are florile albe și fructele roșii ce au un miros caracteristic și un gust amărui.
Păducelul este răspândit în Europa Centrală, dar poate fi întâlnit și în Asia de Sud-Vest până în Afganistan.
Păducelul este un arbust spinos considerat sacru, deoarece se spune că din ramurile lui a fost făcuta coroana de spini a lui Iisus. Vindecătorii creștini motiveaza astfel proprietatea păducelului (tinctura de flori) de a ajuta la eliminarea țepilor pătrunsi sub piele.
In ce afectiuni este benefic : insuficienţă cardiacă manifestată prin miocardită, cardiopatie ischemică (dureroasă sau nedureroasă),  hipertensiune arterială şi tensiune oscilantă, tulburări de ritm cardiac cu extrasistole, palpitaţii, tahicardie paroxistică, aritmii și spasme vasculare,  ateroscleroză coronariană cu blocarea sau reducerea fluxului de sânge oxigenat de la inimă spre creier,  nevroze cardiace şi stări de excitabilitate cu aritmie perceptibilă,  stări de nervozitate şi distonii neurovegetative (spaime, atacuri de panică, ameţeli, migrene), emotivitate excesivă la persoane cu labilitate psihică, sensibile, irascibile şi permanent agitate,  insomnii, dureri de cap, oboseală, stări de anxietate şi depresie psihică,  agresivitate şi tulburări de comportament la copiii impulsivi.
Siropul de păducel se prepară într-un borcan de sticlă cu capac în care se pun, alternativ, un strat de flori proaspete şi tocate mărunt şi un strat de miere de albine până la umplerea borcanului, ultimul fiind stratul de aprox. 2 cm de miere. Borcanul se închide ermetic şi se păstrează la întuneric şi la răcoare, timp de 4-5 săptămâni, după care se strecoară în sticluţe închise la culoare. Se ia câte o lingură de 4 ori pe zi, în cure de lungă durată, având efecte excelente de tonic-cardiac, calmant al sistemului nervos central şi al stării psihologice, cu reducerea impulsurilor agresive ale copiilor şi adulţilor.
Bucătărie
Se foloseşte salata preparată din petale de păducel amestecate cu frunze fragede de păpădie şi de spanac. Din fructele bine coapte se obţine o pastă care se foloseşte la creme sau la alte dulciuri. Fructele de păducel se pot consuma în stare proaspătă, se pot adauga la mâncărurile cu carne de pasăre sau  pește.
Medicina veterinară
Alte întebuințări
Din fructele coapte se pot obţine coloranţi vegetali pentru lână şi borangic dând culori ocru-închis şi cafeniu-roşcat. 
În parcuri şi grădini sunt plantaţi arbuşti de păducel în scopuri ornamentale şi de protecţie ca gard viu ghimpos.
În medicina veterinară se recomandă pentru tratarea animalelor cu edeme cardiace, nevroze cardiace, insuficienţă coronariană, degenerescenţă miocardică, miocardoză de natură toxică şi infecţioasă.
Proprietățile astigente ale păducelului sunt eficiente în acnee și seboree.

sâmbătă, 8 aprilie 2017

Asociația Natura-Ambient - Narcisele

pentru că au înflorit narcisele

               Narcisa (genul Narcissus) Fam. Amaryllidaceae, este un gen originar din nordul Africii, crește  în  regiunile  mediteraneene  și  Europa  Centrală,  exista  circa  32  specii erbacee, bulboase. Narcisa  este  o planta ce  crește de obicei pe  pajiști, pașuni, păduri, malurile  râurilor sau cultivată în grădini . Florile apar fiecare pe câte o tulpină fără frunze, fiecare  floare  cu  câte  șase  petale albe, galbene  sau  chiar  verzi, corolele  sunt  roșii,  portocalii sau roz.  Sunt parfumate, foarte puține specii de narcise sunt fără parfum. (Bulbii acestei plante sunt mortali în doze de peste 10g. pe zi).


Legende:
                Narcisa alba,  Narcissus poeticus.  Narcisele,  ființe gingașe și de o frumusețe fragilă, trăiau într-un loc înconjurat din toate părțile de munți.  Narcisele  aveau  aripi de argint  și  zburau cu ușurința unui fluture.  Pentru  că Soarele și Crăiasa Narciselor s-au îndrăgostit,  Luna a hotărât să se răzbune: ”De  astăzi  își  vor  pierde aripile, vor prinde rădăcini, vor trăi cât este primavara și pe Tărâmul Narciselor vor fi patru anotimpuri”. Toate narcisele au simțit cum le cresc rădăcini, apoi pe locurile unde erau prinse aripile, le-au crescut petale albe, ca zăpada.
          Narcisa galbena, Narcissus pseudonarcissus.  Într-o străveche legendă grecească se spune că  Hades a capturat-o pe Persephone , după ce aceasta se îndepărtase de tovarașii ei , pentru a culege câteva flori de narcisă galbenă. Persephone purta apoi în tărâmul morților o cunună cu aceste flori , simbolizând "floarea unică" , viața care revine în fiecare primavară. Narcisa galbenă este un simbol al renașterii , al unui nou început adus de către primavară. Datorită acestui fapt , narcisa galbenă este asociată adesea cu sărbătoarea și slujbele religioase de Paști.

În ce afectiuni este benefică:  anxietate, nevroză cardiacă, stări de agitație sau nervozitate, tahicardie,  astm, , tuse, tuse convulsivă, boli pulmonare,  diaree,   răni și leziuni ușoare,   maladia Alzheimer
Sirop - într-un borcan se vor pune un strat de petale de narcisă care se vor acoperi cu miere, apoi înca un strat de petale și alt strat de miere. Se va face tot așa până la umplerea borcanului. Se va lăsa apoi 2 luni la rece, timp în care nu se umblă la borcan. După acest interval de timp se poate strecura și se bea ca orice sirop (diluat cu apă).

România
Este vestită rezervația naturală Poiana cu narcise  din localitatea Vad, județul Brașov, din depresiunea Făgărașului, dar  și în județul Caraș-Severin în satul Zervesti (lângă municipiul Caransebeș) este o poiană doar cu narcise albe poeticus .
În tradiția populară, în sudul Transilvaniei, ceaiul se folosea la durerile de piept, în aprinderile de plămâni, pentru suspin și bătaie de inimă, 2 lingurițe de petale de narcisă se vor pune în 250 ml apa clocotita. Se vor acoperi pentru 10 minute. Se pot bea 2 cani pe zi.
 Marea Britanie
În urma descoperii că această floare este sursa unei substante numite galantamină care poate fi folosita pentru a atenua simptomele  maladiei Alzheimer în primele stadii ale acesteia și de a-i încetini progresul, sute de hectare de teren din Tara Galilor vor fi plantate cu narcise galbene.

luni, 20 februarie 2017

Altădată... ortografie


                                                                       

                                     (adaptare după prof.Dumitru Țicleanu) pag.5


vreodată (adv.)
cândva
Ne vom mai întâlni vreodată.
vreo dată (adj,nehot.+subs.)
împrejurare, dată calendaristică
Aștepți vreo dată mai favorabilă pentru concediu?

Prof. D.Țicleanu







                     Îndreptar
                                                                                                 Acad. Al.Graur



                abnegație = părăsirea propriilor interese pentru a le satisface pe ale altora
                                ≠ sârguință sau bunăvoință

                abuz = prea multă folosire a unui lucru
                                             „prea mult abuz ” este pleonasm

                ac cu gămălie : este un ac care are în plus o gămălie
                                         nu este corect  „ac de gamălie”
                                         este corect: ac de cusut, ac de siguranță




joi, 2 februarie 2017

Altădată... ortografie

                                  (adaptare după prof.Dumitru Țicleanu) pag.4


oarecine (pron.nehot.)
cineva
Noaptea venea oarecine si le fura ….
oare cine (adv.+pron.)

Oare cine bate la poartă?
orice(pron.(adj.)invariabil

Orice s-ar spune,a luat concursul
ori ce (conj.+pron.)
sau ce, oare ce
Poți să-mi ceri cărți, caiete ori ce ai nevoie
-          „ -

Îți amintești, ori ce zicea directorul la încheierea cursurilor?
oricât (pron.(adj)

Oricât de mult ai învăța, nu le poți ști pe toate.
oricât (adv.)

Oricât grâu am face, nu ne va ajunge.
ori cât (conj.+ pron(adv.)
oau cât
Dai ori cât crezi că face, ori cât te lasă inima.
odată (adv.)
odinioară, cândva, demult
Era odata într-o țară un crai.
o  dată cu (num.+prep.(loc.prep.)

O dată cu nevasta sa se strecură în casă și sărăcia.
o dată (numeral)

Mă voi duce să-mi mai vad o dată părinții.
o dată (locț.conj)
îndată, imediat
O dată liberi, unii din noi luară calea Parisului. (.Ibraileanu)
pe dinafară (loct. adv.)
am memorat
Am învățat poezia pe dinafară.
pe din afară (prep.+prep.+adv.)
prin exterior
Pe din afară pare ăntreg.
pesemne (adv)
probabil, bagsamă
Pesemne ca te numești altfel.
pe semne (prep.+subs.)
după semne
Se orientează pe semne numai de ei știute
rareori (adv.)
câteodată, când și când
Pe acasă venea rareori.
rare ori (adj.+conj.)
sau
Se obișnuise cu casele rare ori dese de la munte si câmpie
totodată (adv.)
în același timp
s-a auzit un ciripit și totodată a apărut un stol de păsări.
tot odată (sus.+adv.)
cândva
Tot odată speram și eu în schimbare. Azi nu mai aștept nimic.
tot o dată (subs.+num.)

Mănâncă tot o dată, oricât i-ai pune.
tot o dată (adv.+num.)

Tot o dată am urcat și eu în Bucegi ca și tine.
tot o dată (adv.+subs.)

Tot o data istorică am uitat și eu să scriu.
totuna (adv.)
la fel, indiferent
mi-e totuna dacă înțelegi sau nu
tot una (adv.+pron)

E de preferat tot una româneasca.
tot una (adv.+adv.)

O iei la dreapta și apoi o ții înainte tot una.
tot una (adv.+num.(locuțiune adverbială))

Au trecut la mașini în raliu tot una și una.


sâmbătă, 28 ianuarie 2017

Altădată...ortografie

                                                           (adaptare după prof.Dumitru Țicleanu) pag.3


      
de vreme (ce) (locț conj.)
din cauză
De vreme că s-a renunțat la exmen nimeni nu mai învață
încât (conj.)

Nu e mică, nu e mare/Încât ai ce strânge-n brațe (M.Eminescu
în cât (prep.+pron. (adj))

În cât suntem astăzi?


În cât timp ai învățat poezia?
încontinuu (adv)
fără întrerupere, mereu, într-una
Cerșeterul se lamenta încontinuu.
în continuu (prep.+adj.)

Dupa eveniment, elevul se află in continuu progres.
întruna (adv)
mereu, încontinuu, tot timpul
l-am suspectat intruna de grandomanie.
într-una (prep.+adv.)

Intr-una din zile, s-a hotărât.
nicicând (adv.)
niciodata
Nicicând nu s-a simtit mai onorat.
nici când (adv.+adv.)

Nici când a venit, nici când s-a întors, nu eram acasă.
nicicât (adv.0
deloc,defel
Nu s-a sinchisit nicicât.
nici cât (adv.+adv.(pron))

Nici cât era dator, n-a plătit.
nicicum (adv.)
deloc, defel
Nu s-a mai arătat nicicum.
nici cum (adv.+adv.)

Nici cum mă așteptam eu, dar nici cum m-a tratat…
nicidecum (adv.)
deloc,defel, în nici un fel
N-a apărut nicidecum
nici de cum (adv.+prep.+adv.)

Sa nu-l întrebi nici de cum…
niciodata (adv.)
în nici un moment, nicicând
Sărac așa ca anul acesta…niciodata nu am fost.
nici odata (adv.+adv.)

Nu l-am întâlnit nici odată., nici astăzi, nu-l cunosc.
nici o dată (adv.+num.)
nici macar o singură dată
Astăzi n-a mancat nici o dată.
nici o dată (subs)
dată calendaristică
n-am acceptat nici o dată dintre cele propuse.
niciodinioară (adv.)
niciodata
Niciodinioară nu umblau câinii cu covrigi în coadă.
nici odinioară (adv.+adv.)

Nu l-am agreat nici odinioară, cu atăt mai puțin astăzi.
niciunde (adv.)
nicăieri
Deși l-am cautat, nu l-am găgit niciunde.
nici unde(adv.+adv.)

Nu plecăm nici unde vrei tu, nici unde vreau eu.
numaidecât (adv.)
imediat, acum, în acest moment
Când a auzit, numaidecât s-a îngălbenit.
numai de cât (adv.+prep.+adv.(pron))

Și-a amintit numai de cât a pierdut
numai decât (adv.+adv.)

Era mai slab numai decât unul de seama lui
numai (adv)
doar
Și dacă ți-am făgăduit atunci a fost numai să te împac.
nu mai (adv.+adv.)

Acum nu mai aveau insă nici un haz.